Surpriza de la nuntă
23 august → 29 aprilie 2026
Text de memorat
„La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26).
Duminică
Invitaţia
Urma o nuntă în micul oraș Cana. Ce bucurie! Și Isus fusese invitat. Nu era singurul invitat. Și Maria, mama Lui, avea să fie acolo, împreună cu alţi membri ai familiei și cu mulți prieteni. Cine mai fuseseră invitați? Să aflăm din Ioan 2:2!
Nunţile sunt ocazii fericite de a sărbători dragostea dintre un bărbat și o femeie. Chiar de la crearea lumii, Dumnezeu a spus că bărbatul „va lăsa (…) pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa” (Geneza 2:24). Căsătoria este ceva creat de Dumnezeu. Este o promisiune specială pentru toată viaţa între un bărbat și o femeie care se iubesc.
Isus și ucenicii Lui au vrut să fie la nuntă ca să se bucure împreună cu mirii. Așa că au pornit la drum spre Cana din Galileea.
Mulţumește-I lui Isus pentru lucrurile bune pe care ni le dă, cum ar fi familia și prietenii!
Provocare misionară
Caută pe cineva care pare trist sau singur și oferă-i un zâmbet! Spune-i că Isus îl iubește!
Luni
Nunta
Muzica era veselă. Oamenii vorbeau și zâmbeau. La nuntă era minunat. Mireasa și mirele stăteau împreună, mâncând bucate gustoase și bând must de struguri. Ce sărbătoare frumoasă!
Familiile lor veniseră din toată ţara ca să fie alături de ei. Isus și ucenicii Lui veniseră și ei. Maria a zâmbit. Era foarte fericită că Isus participa la nuntă. Nu-L mai văzuse de multe săptămâni. L-a îmbrăţișat cu drag.
Maria a privit chipul lui Isus. „N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile”, dar cuvintele și faptele Lui erau întotdeauna curate și pline de bunătate (Isaia 53:2).
Maria a observat că și ucenicii Îl priveau cu atenţie. Îi arătau mult respect și Îl numeau „Învăţător”. Mai erau și alţi invitaţi la nuntă care Îl priveau din când în când. Vorbeau cu entuziasm cu prietenii lor despre lucrurile minunate pe care le auziseră despre El.
Dar Isus, plin de bucurie și de smerenie, nu venise la nuntă ca să atragă atenţia asupra Lui, în locul mirilor. Venise să Se bucure în liniște de sărbătoare și să răspândească bunătatea și bucuria lui Dumnezeu oriunde putea. Cum putem fi frumoși pe interior, ca Isus? Să aflăm cum din 1 Petru 3:3,4!
» La ce instrumente crezi că se cânta la nuntă?
» Ce mâncare crezi că au avut?
» Ai făcut vreodată ceva prin care să arăţi iubirea lui Dumnezeu într-un mod liniștit și blând?
Mă rog
Roagă-L pe Isus să-ţi dea o inimă iubitoare, asemenea inimii Lui!
Pun în practică
Desenează o inimă mare pe o foaie de hârtie! Împreună cu un părinte, scrie lucrurile frumoase care vin din inimă (de exemplu: mâini blânde, cuvinte amabile).
Marţi
Marea problemă
Gol! Gol! Gol! Slujitorul a clătinat din cap în timp ce se uita în alt vas gol, care fusese la începutul nunţii plin cu must dulce de struguri (vin nefermentat). Cum s-a întâmplat asta? Cum s-a terminat mustul atât de repede?
Slujitorii auzeau venind dinăuntru muzica veselă și glasurile de oameni care râdeau și vorbeau. Masa era departe de a se fi terminat. Mireasa și mirele ar fi fost foarte supăraţi dacă ar fi știut că mustul s-a terminat. Și oaspeţii ar fi fost dezamăgiţi. O, nu!
Slujitorii s-au încruntat și au început să șușotească. Cum să găsească destul must pentru restul mesei de nuntă? Nu existau magazine unde să meargă. Nu era nicio cale de a face rost de mai mult must. Și aveau atât de mulţi invitaţi!
Curând, Maria a auzit despre marea lor problemă. Ea știa că poate încredinţa problemele mari Dumnezeului ei și mai mare. Ce spune Biblia despre lucrurile imposibile – „cu neputinţă”? Să citim în Matei 19:26!
Dumnezeu putea să le poarte tuturor de grijă. Privind prin sală, Maria L-a văzut pe Isus vorbind cu ucenicii Lui. S-a grăbit spre El și, cu o voce liniștită, Maria I-a spus: „Nu mai au vin” (Ioan 2:3).
Maria știa că poate cere ajutor de la Isus. Și tu poţi. Nicio problemă nu este prea mare pentru El.
» Îţi amintești un moment când cineva ţi-a cerut ajutorul? Spune ce s-a întâmplat!
» Cum ţi-a purtat Isus de grijă săptămâna aceasta?
» Există vreo problemă pe care vrei să I-o spui lui Isus?
Mă rog
Roagă-L pe Isus să-ţi amintească să vorbești cu El atunci când ai probleme!
Credința pe buze de părinte
Povestește despre un moment în care te-ai încrezut în Dumnezeu într-o problemă, iar El ţi-a purtat de grijă!
Miercuri
Minunea
Isus S-a uitat la slujitorii îngrijoraţi și la vasele goale. Da, avea să îi ajute. Lângă ușă stăteau goale șase vase mari de piatră pentru apă. Isus S-a întors spre slujitori și le-a spus: „Umpleţi vasele acestea cu apă” (Ioan 2:7).
Slujitorii au alergat să facă exact ce le spusese Isus. Clipocind, apa curgea și umplea vasele mari și grele. Unu… două… trei… patru… cinci… șase vase au fost umplute până sus.
Oamenilor de la mese începuse să le fie sete. Cereau ca paharele lor goale să fie umplute din nou. Slujitorii s-au uitat la Isus, așteptând următoarea Lui poruncă. Ce le-a spus Isus? Să o citim în Ioan 2:8!
Slujitorii erau nedumeriţi. Dar au ales să aibă încredere în Isus și să asculte. Cu grijă au turnat din apă într-un pahar și l-au dus nașului. Acesta a făcut ochii mari. Apoi buzele i s-au deschis într-un zâmbet. Paharul era plin cu cel mai dulce, mai proaspăt și mai gustos must pe care îl băuse vreodată.
Nașul l-a chemat pe mire cu entuziasm. „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun”, i-a spus el, „și, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun, dar tu ai păstrat vinul cel bun până acum” (Ioan 2:10).
Slujitorii erau uimiţi. Tocmai văzuseră o minune cu ochii lor. Isus transformase apa în cel mai curat suc de struguri. Le purtase de grijă și le oferise exact ce aveau nevoie.
Mă întreb
» Ce ai gustat sau ai băut vreodată și te-a surprins?
» Pe cine a ajutat Isus în această povestire?
» Cum crezi că s-ar fi terminat povestirea dacă Maria și slujitorii nu și-ar fi dus problema la Isus?
Mă rog
Mulţumește-I lui Isus că „la oameni (…) este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26)!
Pun în practică
Pune puţină apă într-un pahar! Cere ajutorul unui adult să o transformi în ceva surprinzător de gustos. Poţi adăuga miere sau ceva dulce. Apoi oferă paharul unui membru al familiei și privește-i plăcerea! Mulţumește-I lui Isus că poate transforma o problemă în ceva bun.
Joi
Vestea s-a răspândit
Zâmbind, slujitorii duceau vasele pline cu mustul miraculos la oaspeţii însetaţi. Isus le oferise un vin dulce, nefermentat, ca să umple fiecare pahar gol. Musafirii sorbeau, zâmbeau și mai luau încă o gură. Ce must dulce și gustos! De unde a apărut? se întrebau ei. Nu mai gustaseră niciodată așa ceva.
Oaspeţii i-au chemat pe slujitori și au început să pună întrebări despre must. Slujitorii nu și-au putut ascunde entuziasmul. Le-au povestit tuturor minunea făcută de Isus.
Uau! Toţi au început să vorbească despre Isus. Și ucenicii Lui vorbeau despre El. Aceasta a fost prima minune a lui Isus. Biblia spune: „Și-a arătat slava Sa, și ucenicii Lui au crezut în El” (Ioan 2:11). Se bucurau foarte mult că lăsaseră totul ca să-L urmeze.
În cele din urmă, după multe zile, petrecerea de nuntă s-a încheiat, iar oamenii s-au întors la casele lor. Dar entuziasmul lor nu s-a terminat. Oriunde ajungeau, musafirii de la nuntă le povesteau prietenilor lor despre Isus și mustul miraculos. Prietenii le povesteau familiilor lor, iar acestea le povesteau altora. Curând, părea că toată lumea vorbește despre Isus.
Chiar și preoţii și conducătorii au devenit curioși când au auzit despre acest Învăţător smerit, dar puternic. Despre ce lucruri ne spune Biblia să vorbim? Să aflăm din Psalmii 145:4-6!
» Care este sucul tău preferat?
» Îţi amintești de un lucru minunat pe care l-a făcut Isus în viaţa ta și pe care l-ai putea împărtăși cu cineva astăzi?
Mă rog
Mulţumește-I lui Isus pentru toate felurile în care ţi-a purtat de grijă!
Pun în practică
Beţi cu toţii câte un pahar de must! La fiecare înghiţitură, spuneţi un mod în care Dumnezeu v-a ajutat sau v-a binecuvântat!
Vineri
Minunea cu chibriturile
Mama deschidea și închidea cu zgomot ușile dulapurilor din bucătărie. Nu găsea niciun chibrit cu care să aprindă aragazul. Se apropia Sabatul. Era mult prea târziu să meargă până la magazinele îndepărtate de pe insula lor din Fiji.
Ionuţ, de 4 ani, o privea atent pe mama lui. În cele din urmă a întrebat: „Putem să ne rugăm pentru chibrituri, mami?” Mama a fost surprinsă, dar a răspuns afirmativ. Știa că Ionuţ credea că nicio problemă nu este prea mică pentru Dumnezeu. Știa și că „la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26).
Ionuţ s-a rugat: „Dragă Isuse, Îţi mulţumesc pentru dragostea Ta. Te rog, ajută-ne să găsim un chibrit, ca să putem avea lapte cald la miculdejun mâine dimineaţă. Amin!” Mama a zâmbit și l-a îmbrăţișat.
Când s-a trezit a doua zi dimineaţă, Ionuţ și-a amintit de rugăciune și a început să caute cu privirea prin casă. În cele din urmă a zărit o cutiuţă prinsă între ușa de la intrare și plasa de protecţie. Ionuţ a scos-o de acolo și a deschis-o. Inima i-a tresăltat de bucurie. A alergat spre dormitorul mamei și a fluturat cutiuţa în aer. „Uite, mamă, sunt chibrituri! Cred că îngerul lui Dumnezeu le-a adus în timpul nopţii.”
În cutie erau chibrituri albe, cu vârfuri argintii. Mama nu mai văzuse niciodată chibrituri ca acelea. Împreună au îngenuncheat. I-au mulţumit lui Dumnezeu că le-a auzit rugăciunea în legătură cu ceva atât de simplu precum un chibrit și că a răspuns într-un mod atât de impresionant. Apoi, cu inimi bucuroase, au mers în bucătărie să aprindă aragazul și să aibă lapte cald la micul-dejun.
» Ce asemănări sunt între această povestire și cea cu minunea transformării apei în vin, din lecţia biblică din această săptămână?
» Ce ne arată această minune despre Isus?
Mă rog
Mulţumește-I lui Isus că este Dumnezeul nostru care ne ajută în problemele noastre!
Pun în practică
Ieși la o plimbare în natură! Care este cel mai mic lucru din natură pe care îl poţi găsi? Nu este minunat să știm că lui Isus Îi pasă de toate problemele noastre – de cele foarte mici și de cele mari?
Activitate în familie
Cutia cu amintiri
Gândiţi-vă la o problemă pe care o aveţi și găsiţi un obiect sau desenaţi ceva care să vă amintească de ea! Imaginaţi-vă cu toţii că „cutia cu amintiri” ar fi o „cutie poștală pentru Isus”! Puneţi-vă „problema” în cutie și rugaţi-vă, cerându-I lui Dumnezeu să vă ajute!
Pentru tine, drag părinte
„Hristos este o «piatră încercată». Cei care se încred în El nu sunt niciodată dezamăgiţi” (Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii/Viaţa lui Iisus, p. 598).
Sabat
Masa pregătită
Era duminică dimineaţa, iar Ioana privea cu un oftat în dulapurile goale. Nu mai aveau mâncare și nici bani ca să cumpere. Tatăl se mutase în altă parte după ce mama începuse să meargă la o biserică adventistă de ziua a șaptea în statul Oregon, din SUA. „Dacă Îl alegi pe Dumnezeu, atunci Dumnezeul tău să te hrănească!” spusese tatăl lor. „Dumnezeul tău să te îmbrace!”
Mama nu avea un loc de muncă, iar în acea duminică plângea și se ruga în dormitorul ei. Când a venit ora prânzului, sora mai mică a Ioanei s-a plâns: „Mi-e foame.” Fratele mai mare stătea liniștit, încercând să fie curajos, deși nu avea nicio soluţie să facă rost de mâncare.
Atunci Ioana și-a amintit că citise într-o carte de povestiri despre copii care au fost ajutaţi de îngeri atunci când s-au rugat. „Tot ce trebuie să facem este să ne rugăm!” a spus ea. Ioana nu știa cum să se roage, dar a început totuși. „Bună, Doamne! Ne este foarte foame. Te rog, ne-ai putea trimite ceva de mâncare?”
Copiii au așteptat. Nimic de mâncare! Au trecut orele și a venit timpul cinei. Copiii erau și mai flămânzi. Mama continua să se roage în dormitor.
Apoi Ioana a spus: „Știu ce am greșit. Dumnezeu crede că nu avem încredere în El, pentru că nu am pus masa.” Repede au aranjat masa. Ioana s-a rugat: „Iartă-ne pentru asta, Doamne! Te rog, ne-ai putea trimite acum mâncare? Masa este pregătită și suntem gata!”
Dar nu a venit nimic. Copiii s-au urcat în paturi, flămânzi și dezamăgiţi. Dis-de-dimineaţă s-au trezit și mai flămânzi. Au deschis ușa din faţă ca să plece la școală, dar drumul le era blocat – de o cutie mare plină cu mâncare.
Plini de bucurie, copiii au chemat-o pe mama la ușă. Mama nu-și putea crede ochilor. Dumnezeu le purtase de grijă și le dăduse exact ceea ce aveau nevoie. „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26). Atunci Ioana și-a dat seama că Dumnezeu trăiește și că o iubește.
